PELETE, SEMINTE SI ALUNE

Nada folosita la Cupa Mondiala de pe St. Lawrence a fost un amestec de porumb, boiliesuri cu aroma de ananas si pelete. Peletele sunt o nada exceptionala pentru a tine pestele pe vad pur si simplu pentru ca, de vreme ce se dizolva, crapul nu le mai poate lua prea usor. Majoritatea peletelor au timp de dizolvare scurt si transmit un semnal nutritiv puternic, fara sa fie la fel de usor de mancat cum ar fi niste boiliesuri de aceeasi dimensiune. De fapt, chiar si dupa ce s-au dizolvat, crapul continua sa le caute si sa incerce sa le manance. Imi aduc o aminte de o partida pe Serriere, in care pescuitul mergea greu si, cand am scos o lanseta, am constatat ca momeala era acoperita cu un material vascos, cu miros neplacut. James Davis mi-a spus imediat: nu-ti fa probleme, sunt peletele pe care le-am aruncat acum o saptamana, pestele o sa le manance cand o sa aiba chef. Asta m-a mirat putin, dar e corect, noi folosim cea mai proaspata nada posibila, in timp ce pestele mananca lucruri care iti intorc stomacul pe dos. Revenind la St. Lawrence, Paul Hunt da cu porumb tinut la muiat pe termen foarte lung. Cand deschizi bidoanele in care e tinut, nu mai are miros de porumb, in schimb are o crusta groasa la suprafata - lucrul cel mai important e ca pestele il apreciaza grozav.

Nu stiu daca semintele au vreun termen de valabilitate, dupa ce au fost preparate corect. Stiu ca am aruncat seminte care incepusera sa capete un miros suspect, desi acum sunt sigur ca as fi putut prinde foarte bine cu ele. Pe de alta parte, prefer totusi semintele proaspat preparate sau borcanele de seminte proaspete (avand in vedere ca multi dintre noi nu si le mai preparp singuri, ci le cumpara gata facute). Un borcan de seminte pregatite te scuteste de bataia de cap de a le pregati singur, iar semintele sunt foarte bune. Canepa, in special, e excelenta, la fel si alunele tigrate, care vin impreuna cu lichidul lor dulceag si frumos mirositor.

La stilul meu de pescuit, nu folosesc foarte multe seminte, dar au fost situatii in care semintele s-au dovedit esentiale. Alunele tigrate sunt o nada superba, crapii se dau in vant dupa ele, in timp ce alte specii nu le baga in seama, ceea ce face din ele nada perfecta. Singura problema e ca multi pescari isi inchipuie ca alunele au fost folosite in exces si nu mai dau rezultate, ceea ce nu e neaparat corect. Nadind moderat, am prins mai multi crapi frumosi la ele si pe Cassien, si pe Rainbow. Daca s-a facut abuz de alune tigrate in trecut, atunci solutia cea mai buna este sa fie folosite in cantitati foarte mici si eventual combinate cu pelete sau cu amestecuri de seminte mici. Asta face pestele sa coboare garda cumva si prelungeste viata alunelor.

Traducere de Vlad Pavlovici

Material reprodus din volumul "Cassien and Beyond" (Freebird Publishing, 2009).