CANTITATEA DE NADA

Alta problema de care se impiedica pescarii este cantitatea de nada folosita intr-o partida. As spune ca, de regula, lucrez cu mai putina nada decat alti pescari, dar la fel ca intotdeauna asta depinde de lac, de situatie si chiar de vadul pe care stai. Orice lac are mai multe moduri de abordare, iar felul in care il ataci este influentat de experientele anterioare pe el sau de informatiile pe care le-ai primit. Sa luam iar ca exemplu Cassien. Dupa multi ani de pescuit pe Cassien, eram convins ca modul de abordare cel mai bun este sa nu folosesc multa nada. As fi spus chiar ca e mai bine prea putina decat prea multa. Dadeam in jur de 15 bile pe fiecare montura. Asta imi daduse rezultate intotdeauna, in timp ce nadirea masiva era dezastruoasa. Si totusi in ultimii ani am vazut de multe ori cum paturile mari de nada au fost productive. Un exemplu extraordinar este partida facuta cu Tim Paisley in 2000. Tim s-a concentrat pe vadul de langa pod si a folosit o metoda cunoscuta sub numele de "nadire extinsa". S-a scris mult despre aceasta metoda. Expusa pe scurt, inseamna sa acoperi cu nada toata zona din fata ta. Poti avea si o singura bila pe cativa metri, dar daca faci asta pe suprafete ample cantitatea de nada utilizata devine destul de mare si orice crap care trece prin perimetrul nadit o va observa. In partida aceea, Tim a ramas pe un singur loc si a nadit masiv, in timp ce eu mi-am schimbat locul de cateva ori, nadind numai cate putin.  La sfarsit, amandoi am prins bine. Ba chiar Tim a avut o partida fantastica, in care a luat mai multi crapi mari, printre care faimosul Half Moon Scale, la 29kg. Pestele meu cel mai mare a avut 23,5kg. Dupa cum se vede, pescuiam amandoi pe acelasi lac, in acelasi timp, dar cu abordari complet diferite si amandoi am avut o partida memoriabila. As putea sa dau mai multe exemple similare, de pe alte lacuri, toate nefacand altceva decat sa demonstreze cat de greu poate fi sa recomanzi strategii.

Am incercat si eu nadirea extinsa in cateva randuri si nu fara succes. Dar felul in care am folosit-o (intamplarea face ca tot la Cassien) a fost sa nadesc numai zone aflate la o anumita adancime. Am descoperit ca la Cassien crapii au o adancime preferata la care se hranesc si, in mod frecvent, nu sunt dispusi sa iasa de pe acest palier. Iarna, asta inseamna adesea adancimi de 3-7 metri. Din punctul meu de vedere, sa nadesti la apa mai mare sau mai mica inseamna sa risipesti inutil nada, fiindca pestele n-o s-o manance. De asta am nadit pe toata suprafata vadului, dar numai la adancimile de hranire. Pentru mine, asta e o chestie de bun simt, nu risipesti nada si nu-ti ramane nada neatinsa pe vad.

Daca a existat vreodata un loc in care mi s-a parut ideal sa nadesc masiv, asta a fost fluviul St. Lawrence. Sunt atatia crapi in acest fluviu si sunt atat de naivi, incat lucrul cel mai bun era sa le dai o caruta de nada, careia sa nu-i reziste. Ma gandeam ca asta e strategia corecta. Dar cand am facut o partida in compania unui ghid local, Paul Hunt, m-a surprins spunand ca e mai bine sa nadim putin. Paul arunca doar o portie mica de nada la inceputul fiecarei zile. Crapii trageau imediat, cu furie. Opinia lui Paul era ca pestele era oricum acolo, cautand mancare, asa ca nadirea masiva nu facea decat sa intarzie momentul in care luau si momeala. Dupa o saptamana de activitate intensa, a trebuit sa recunosc ca avea perfecta dreptate, ceea ce arata din nou cat de mult conteaza sa asculti de cei care cunosc locul. In acest caz, secretul era ca Paul Hunt stia destul de precis unde sta pestele si, pe o apa fara presiune, era suficient sa localizezi bancurile de crap flamand. La Cupa Mondiala din 2005, tinuta tot pe St. Lawrence, situatia era diferita. Dintr-o data, pe un segment intreg de fluviu, erau mai multi pescari ca oricand si fiecare urma sa dea pe locul pe care il tragea la sorti. Scenariul e complet altul fata de pescuitul de voie. Tim si cu mine am nadit masiv in primele zile, ca sa incercam sa aducem pestele in fata noastra, si am prins destul de bine, dar abia in a treia zi a concursului nadirea si-a facut cu adevarat efectul, cand un banc foarte mare de crap a iesit din golful in care fusese la bataie si a nada peste nada noastra. Sunt sigur ca am fi prins oricum, insa patul de nada consistent pe care il facusem a tinut pestele pe loc aproape toata ziua si, la finalul concursului, prinsesem aproape dublu fata de echipa de pe locul al doilea!