CONSISTENTA SI TEXTURA BOILIESURILOR

Alt mod de a-i da nadei o nota mai speciala este sa-i modificati intrucatva consistenta si textura. Daca va faceti singuri nada, nu va preocupati sa aflati care e consistenta ideala, pur si simplu dati-i alta consistenta decât cea cu care e obisnuit pestele. Daca e invatat cu o nada moale, faceti-o tare. Daca s-a invatat cu una crocanta, faceti-o fina - si asa mai departe. Pestele reuseste sa scape pentru ca invata ceva din intalnirile cu pescarul, asa ca de fiecare data cand faci o schimbare si vii cu ceva nou ii dai o problema de rezolvat. Si nu o poate rezolva decat cu creierul si cu gura - ghinion!

Un forma de reclama pentru multe dintre nadele de astazi este ca sunt crocante. Ideea e valabila pâna la punct. Nu sunt convins ca folosirea de ingrediente cum ar fi coaja de ou sau carapacea de scoica este chiar asa de productiva pe cat crede lumea (decat prin faptul ca reprezinta un ingredient de volum ieftin si convenabil pentru producator). Fara indoiala, insa, ca un crap care macina nada in dintii faringieni face ceva zgomot, iar includerea in mix a unui birdfood nutritiv, care contine seminte, va face ca acest zgomot sa creasca si sa atraga in zona si alti crapi flamanzi, ducând la o competitie pe hrana si marind sansele pescarului de a-i prinde.

Daca nada contine o combinatie de particule fine si grunjoase, pestelui ii va fi mai usor sa o sparga. Digestia va fi si ea mai usoara pentru ca va creste suprafata nadei ingerate, iar enzimele vor avea un spatiu de lucru mai mare. Ideea e foarte utila, dar nu suficienta pentru a da un caracter special nadei noastre, pentru ca multe alte nade sunt construite pe acelasi principiu. Suntem in continuare in situatia de a cauta un mod prin care sa ne scoatem nada in evidenta, iar una dintre caile de atac este sa incercam sa exploatam deficientele pe care le-ar putea avea pestele.