Locuri fierbinti (3) - Masuratori de precizie crapista
Ken Townley
Pescar de crap celebru si scriitor profesionist. Pescuieste la crap de la sfarsitul anilor 60. Incepand din anii 80, colaboreaza cu zeci de reviste din Marea Britanie si restul Europei. A publicat mai multe carti pe teme de nada. Cea mai cunoscuta este "The Beekay Guide to Carp Baits". In calitate de consultant, a colaborat cu firme de anvergura ca Daiwa sau Fox. In prezent, este consultant pentru Haith's si Nutrabaits.
PESCUIT IN VEGETATIE
Deseori, vegetatia densa baga spaima in pescari si unii nu concep sa pescuiasca in ea. Totusi e ilogic sa o ignori. Atat ca nu ajunge sa arunci lanseta in cea mai apropiata masa de vegetatie ca sa prinzi ceva. Desi vegetatia este o zona interesanta in ansamblu, crapii nu se hranesc la fel pe toata intinderea ei, au preferinte clare pentru unele locuri.
De exemplu, prezenta copacilor de pe mal, care isi intind coroanele deasupra apei, ca un acoperis, da pestelui o senzatie de siguranta, dar o structura situata sub acest acoperis (cum ar fi un banc de pietris) nu da rezultate identice pe toata lungimea ei. Ai zice ca tot bancul ar trebui sa fie un loc fierbinte. Uite ca nu e! Pe Rashleigh exista un asemenea banc si marginea din dreapta producea mai multe trasaturi decat oricare alta parte a bancului. Din ce cauza? Ideal ar fi fost sa ne punem costumele de scafandru si sa aflam, dar neputand face asta a trebuit sa exploram zona cu mijloace pescaresti si cred ca am gasit explicatia.
Mai intai o scurta descriere - e un banc situat la o adancime de 2,5 metri, inconjurat de gropi care au intre 5 si 13 metri. E aproape de malul opus, care e impadurit si interzis pescuitului. Zona e cunoscuta ca ruta de patrulare catre un golf larg.
In partea dreapta a bancului, panta e mai abrupta si coboara la apa cea mai adanca. In plus, pragul dintre banc si mal, care constituie ruta de patrulare, formeaza un culoar natural, care conduce pestele prin spatele pragului si pe deasupra marginii drepte. Ba chiar am constatat ca, daca plasam una sau doua monturi in spatele pragului, nu numai ca nu prea vedeam trasatura la ele, dar tragea mai rar si in locul din dreapta. Era ca si cum pestii care veneau pe culoar dinspre stanga descopereau monturile in calea lor si nu indrazneau sa treaca de ele. Si am mai descoperit ca, daca pun o montura in dreapta, la o adancime in jur de 7 metri, si alte doua monturi in stanga, la adancimi mult mai mari (peste 10 metri), crapii vor merge pe ruta de patrulare, vor ajunge in marginea dreapta a pragului si vor cobori sa se hraneasca la baza lui, de unde vor lua si momeala. Lucrul cel mai important pentru mine pe acest loc era ca, desi putea sa para adanc, era de fapt la apa mica, in comparatie cu ceea ce il inconjura. Tot pragul putea fi productiv, dar marginea dreapta, datorita configuratiei, era locul fierbinte.
