Locuri fierbinti (3) - Masuratori de precizie crapista
Pescar de crap celebru si scriitor profesionist. Pescuieste la crap de la sfarsitul anilor 60. Incepand din anii 80, colaboreaza cu zeci de reviste din Marea Britanie si restul Europei. A publicat mai multe carti pe teme de nada. Cea mai cunoscuta este "The Beekay Guide to Carp Baits". In calitate de consultant, a colaborat cu firme de anvergura ca Daiwa sau Fox. In prezent, este consultant pentru Haith's si Nutrabaits.
ZONE CARE TIN PESTE
Primul lucru pe care l-am facut a fost sa pun fir subtire, ca sa pot bate pana la insula. Apoi am cautat un loc productiv. Initial, lucrul cu pluta de marcaj a fost nemaipomenit de frustrant, fiindca substratul din marginea insulei cobora abrupt la 13 metri sau chiar mai mult. Pana la urma, am dat de un loc in care plumbul nu mai aluneca la vale, ci se aseza bine. Era un mic promontoriu subacvatic al insulei, cu o lungime de aproximativ doi metri. Avea cam jumatate de metru latime, iar adancimea apei in dreptul lui masura aproape cinci metri. Ca atare, forma un punct de interceptie natural.
Locul era foarte dificil de pescuit si, bineinteles, cand nadeai, multe boiliesuri se rostogoleau pe panta. Destule se opreau totusi pe promontoriu si, in scurt timp, am inceput sa prind in mod regulat. Primul crap pe care l-am prins a fost chiar exemplarul cel mai mare al lacului, o "oglinda", urmat de cel mai mare crap comun si de alte doua bucati peste 10 kg. Lucrurile nu stau insa pe loc si, de la un timp, am prins tot mai slab si am plecat de pe vadul care fusese atat de generos cu mine.
Lacul are atatea structuri, incat poate fi greu sa-ti dai seama de unde ar trebui sa incepi. Si in ziua de astazi insulele continua sa mai dea cate un peste, insa crapii sunt in general foarte prudenti si par sa prefere apele adanci din golfuri sau apele mici din partea de nord a lacului. Vara, aceasta zona primeste 12 ore de soare pe zi si pestii vin "la plaja" sau ca sa ia uneori masa si au locurile lor favorite. Cand am pescuit aici pentru prima oara, am descoperit multi crapi adunati sub linia arborilor de pe malul opus, insa dupa o ascensiune riscanta intr-un copac am vazut ca erau destui si in larg, pe ceea ce parea a fi apa libera. Apa fiind mica, mi-am pus combinezonul si am luat-o la pas prin lac. Am gasit un banc de pietris, care era principala structura, si un prag care incepea imediat in spatele lui. Pentru o vreme, orice momeala plasata pe acest prag avea toate sansele sa prinda un crap. Nu era neobisnuit sa ai cinci, sase trasaturi intr-o dupa-amiaza, cand pestele venea dupa soare. Si toate astea pe un lac in care a prinde sase crapi pe an era un rezultat bun!





