POZITIA MONTURII IN RAPORT CU NADA

Ceva care tine cumva tot de localizare este pozitia monturii in raport cu nada, cu structurile si directia din care vor veni crapii. Avem de ales intre doua variante: montura sa fie in acelasi loc cu nada, sa pescuim pe "patul sau farfuria" de nada, sau langa zona nadita, cu distanta mai mica sau mai mare intre carlig si nada. Pozitionarea monturii fata de nada se face mai simplu si mai precis cand pescuim plantat fie cu barca, fie cu navomodelul. Indiferent de metoda, plantat sau lansat, ramane intrebarea cum intuim de unde vor veni crapii? Uneori este evident. Daca pescuim foarte aproape de mal sau de stuf, vor veni din larg. Din filmarile subacvatice, am vazut ca, in mai toate cazurile, crapii nu vin dinspre firul lansetei. Este foarte posibil sa simta firul si sa-l evite. Daca montura se afla in zona nadita, crapii se vor intalni mai intai cu nada si vor incepe s-o consume. E drept, am vazut si filmari in care un crap s-a dus direct la momeala aflata in mijlocul nadei, dar de regula se hraneste dinspre exteriorul zonei nadite. In functie, de tipul nadei si suprafata pe care este raspandita, de cantitatea de nada pe care trebuie s-o consume pana la montura si de apetitul de la acel moment, exista riscul sa nu mai ajunga la montura sau, atunci cand ajunge, sa-i scada apetitul, sa nu aspire bine montura si sa nu se intepe. 

Nici invers, cu "farfurie" de nada, nu avem certitudinea capturii. Un singur crap poate manca toata nada si sa nu se atinga de carlig, caz in care ramane doar momeala, sansele de a prinde scazand semnificativ. Atunci, inseamna ca "solutia castigatoare" este sa plasam montura intre pozitia de unde credem ca va veni crapul si nada. Teoretic, da, doar ca n-avem garantia ca, in drumul spre nada, va aspira momeala si se va intepa. Ori, daca a trecut de montura si a ajuns la nada, scad sansele sa se mai "intalneasca" cu carligul. In cazul anterior, in care momeala este amestecata prin nada, cu cat crapul se hraneste mai mult timp in zona momelii, cresc sansele sa ia si carligul. Exceptand cazurile in care am motive sa cred ca pestii au apetit scazut si nadesc "zgarcit", aleg sa pescuiesc pe "farfurii" sau "platouri" pline de nada, cand plantez, sau sa nadesc cu Spomb-ul cat mai precis, ideal deasupra monturii, cand pescuiesc lansat.

Cei care au citit pana aici, asteptand sa descopere "reteta general valabila a succesului", sper ca nu sunt dezamagiti. Nu cred sa existe asa ceva, din simplul motiv ca pescuitul nu tine doar de pesti ci, mai degraba, de pescar. Tine de informatiile pe care le are fiecare, de cum interpreteaza ce observa si, in ultima instanta, de deciziile pe care le ia. Ce stiu din partidele anterioare sau de la cei care au pescuit pe acel stand si ce vad la fata locului cand incep partida ma ajuta sa aleg locurile de start, monturile, momelile si nada. Prioritate au informatiile de la momentul respectiv si evaluarile proprii. Nu pentru ca as ignora experienta altor pescari sau personala, ci pentru ca o partida nu seamana cu alta, chiar daca este pe acelasi stand si in aceeasi perioada a anului ca partidele precedente. Pescuind cu trei sau patru lansete, prefer sa abordez, daca este posibil, diferite adancimi, structuri sau substraturi. In functie de diferenta dintre asteptari si rezultate, schimb locurile sau altceva. De principiu, incerc sa nu fac mai multe schimbari simultan, cum ar fi si locul, si montura, deoarece daca incep sa prind, nu pot spune cu siguranta ce a facut diferenta: locul, montura sau ambele. Nu mai zic ca, daca iau un singur peste de acolo, poate fi exclusiv sansa, fara nicio legatura cu schimbarile facute. Insa, ca sa ne maximizam sansele, localizarea ar trebui sa fie un process continuu, sa nu se limiteze in alegerea locurilor de start. Sa stam cat mai mult timp cu ochii pe apa. Sa cautam zilnic pestii cu sonarul. Sa ne gandim in permanenta unde sa repozitionam lansetele. Sa acumulam informatii despre comportamentul pestilor, monturi, nade si echipamente, sa intelegem cat mai mult din ce vedem si sa luam deciziile corecte. Astfel, vom deveni pescari mai "norocosi".