VIN CRAPII LA NOI SAU NE DUCEM NOI DUPA EI?

Sunt doua variante: vin pestii la noi sau ne ducem noi la ei. In primul caz, daca scoatem din calcul sansa, ca sa ajunga la montura, trebuie sa existe un element de atractie. Pe lacurile Pelagicevo din Bosnia si Zajarki din Croatia mi s-a recomandat sa nadesc mult, ca altfel nu prind. In Croatia era o vorba: no Spomb, no fish (daca nu dai cu Spomb-ul, nu prinzi peste). Mai mult, era si teoria cum ca zgomotul facut de Spomb cand loveste apa ar atrage pestii. Poate e asa, poate nu. Cel mai probabil, teoria are la baza observatiile pescarilor care au prins dupa ce au nadit. Ca pe crapi i-a atras zgomotul, ca semnal de investigare, si apoi, datorita nadei, au ajuns si la montura este un scenariu posibil. Avand in vedere numarul exemplarelor de talie mare, e de inteles de ce trebuie multa nada. Cert este ca trasaturile s-au rarit cand am scazut ritmul nadirii. Asta ma face sa cred ca nada in sine era factorul determinant. Daca ma opream din nadit si nada era mancata, era firesc sa nu mai am trasaturi. Practic, era ca si cum as fi pescuit la interceptie, cu o momeala izolata. Cu toate astea, sunt pescari care au avut rezultate foarte bune pe ambele lacuri nadind putin. Daca scoatem norocul din discutie, ne putem gandi ca acestia au localizat crapii si au pescuit acolo, putina nada fiind suficienta sa-i aduca la carlig. Nu stiu cum i-au localizat, insa, in ce ma priveste, pescuind lansat, puteam localiza crapii doar vizual. Din pacate, cat am stat cu ochii si binoclul pe apa, nu s-au aratat in zona mea de pescuit. Asa ca, am ales locurile in functie de adancimea apei si tipul substratului pe care le-am determinat folosind marker-ul (pluta de marcaj).

Varianta in care ne ducem dupa pesti pare strategia castigatoare. Numai ca, au fost si partide in care n-a functionat. Una dintre acestea, la inceput de mai, pe standul 8 al lacului Iannis. La scanarea initiala a zonei de pescuit, am vazut cei mai multi pesti pe sonar in zona insulelor, pe apa de 1,5-2,5m. Ocazional, in plimbarile cu barca, mai aparea cate unul si pe apa mai adanca. Am decis sa plantez la insula doua lansete si alte doua intre insule. Crapii erau in bataie. Nu aveam mari asteptari. Cu toate astea, am prins cativa in debutul partidei. Doar ca, dupa un timp, trasaturile au incetat. Am intrat iarasi cu sonarul si am constatat ca pestii se departasera. Se dusesera mai sus, intre insule. Am repozitionat lansetele si au reinceput trasaturile. Insa, dupa un timp, iarasi n-am mai avut tarasaturi. Cand am reintrat cu sonarul, pestii erau acum si mai departe. Acolo nu mai puteam planta, ca intram in zona de pescuit a standului de vis-a-vis. Daca ducandu-ma dupa pesti, reactia lor era sa se departeze, am decis sa retrag lansetele si sa le pozitionez astfel incat sa las liber culoarul dintre insule. Decizia a fost buna, deoarece s-a schimbat semnificativ desfasurarea partidei. A crescut numarul prezentarilor si am avut continuitate. Ca si in alte situatii m-am gandit ca poate a fost o intamplare. Asta pana, cand mi-am povestit Cristi Deme, proprietarul lacului, ca atunci cand pe doua standuri opuse sunt pescari care lanseaza departe si pescuiesc amandoi intre insule, chiar daca intr-o prima etapa prind amandoi, dupa un timp nu mai prinde niciunul. Explicatia probabila este ca tot "alergand" crapii, mergand cu monturile spre ei, ii impingeam in afara zonei de pescuit si riscam sa nu se mai intoarca.

Cand pestii "ne spun" unde sa pescuim este varianta simpla, chiar daca nu avem succesul garantat. Ce facem cand nu ii vedem? Alegem locurile unde credem ca vor veni sa se hraneasca sau pe unde vor trece. Le alegem tot pe baza informatiilor: experienta proprie sau a altor pescari pe acel stand, adancimea apei, structurile pe care le vedem cu ochiul liber (ex. mal, plaur, stuf, copaci scufundati), structurile si tipul substratului pe care le identificam sondand apa cu marker-ul sau prodding stick-ul sau plimbandu-ne cu sonarul, directia si intensitatea vantului, data din calendar, daca pestii sunt inainte, in timpul sau dupa depunerea icrelor, temperatura apei si presiunea atmosferica. Nu exista o formula in care sa introducem toti acesti parametrii din care sa rezulte coordonatele GPS ale locurilor unde sa plasam monturile. Decidem pe baza a ce stim si conditiilor de la momentul respectiv. Cateva exemple: primavara pe apa mica, pe apa adanca in lunile reci de toamna, pe directia vantului cand e cald sau in coada vantului cand e rece, pe apa mai adanca daca scade presiunea atmosferica sau, invers, pe apa mai mica daca creste, langa copacul scufundat, langa mal, in groapa, la baza pantei, pe prag, pe platoul cu substrat tare, pe culoarul facut in vegetatie. Cu precizarea ca acestea sunt nu au valabilitate generala.