SCHIMBAREA LOCURILOR

Cat de des sa schimbam si ce anume nu are un raspuns general valabil. Sunt multi factori de luat in calcul. Printre cei cu cea mai mare influenta: densitatea piscicola si cata hrana naturala au crapii la dispozitie, cat de activi sunt si cat de preocupati sunt de hranire. Cand conditiile sunt potrivite pentru hranire si pescuim in zone cu densitate buna de crapi, daca nu avem trasaturi in cateva ore, putem cauta alte locuri. Cum le cautam? Depinde in principal de echipament si daca pescuim lansat sau plantat. Cum am spus mai sus si in Pescuit lansat vs. plantat, daca avem barca si sonar, putem merge dupa pesti si ii localizam mult mai usor, fata de cazul in care, pescuind lansat, ne bazam doar pe pluta de marcaj (marker) cu care sondam si ce observam, cu ochiul liber sau binoclul. Dar nici cu un sonar performant nu avem garantia succesului. Iata un exemplu. Eram pe standul A7 de pe Varlaam la inceput de aprilie. Stiam foarte bine zona de pescuit, foloseam un sonar de ultima generatie si am avut multe partide bune sau foarte bune pe acel stand. Timp de cateva zile, doar m-am uitat la lansete, pozitionate acolo unde avusesem rezultate, pe adancimi de 1,5-3,5m. Mai mult, oriunde m-am plimbat cu sonarul, in rutina zilnica, nu am vazut nicio umbra de peste pe Side Imagining (mod de vizualizare a zonelor stanga-dreapta ale barcii). Cea mai plauzibila explicatie, din moment ce nu au aparut pe sonar: crapii sunt in alta parte. Totusi, deoarece nici pe alte standuri nu se prindea decat ocazional, explicatia putea fi ca nu se hranesc.

Pe standul din stanga pescuia Vlad Pavlovici. Intr-una dintre zile, intr-o pauza de filmare, l-am rugat pe Cristi Bunda, cameramanul lui, sa ridice drona deasupra standului meu. Cand m-am uitat pe ecranul telefonului lui Cristi am vazut "negru" in fata ochilor si la propriu, si la figurat. Intre balizele mele apa era neagra de crapi mari care "stateau la soare". Unde erau pestii despre care eram convins ca sunt in alta parte? Chiar in fata mea! Nu aveam la mine ce-mi trebuia ca sa incerc la Zig Rig. Si chiar daca as fi avut, nu era o certitudine ca voi prinde. Ce-as mai fi putut sa fac era sa duc monturile pe apa mica. Numai ca, zona cu apa mica era complicat spre imposibil de pescuit, din cauza crengilor scufundate. Pe de-o parte, nu-ti permit sa te apropii suficient de mal si, pe de alta parte, riscul ca pestele sa se "parcheze" in crengi este foarte mare si sa nu-l poti da afara chiar daca intri cu barca. Si daca n-ar fi fost crengile, zona cu apa mica este mai tot timpul umbrita de copacii mari aflati pe mal. M-ar fi interesat o zona incalzita de soare. Asa ca, m-am consolat cu ideea ca n-am ce face si nu-mi ramane decat sa sper ca vor intra in "modul hranire" la un moment dat si vor cobori la monturile mele, ceea ce s-a si intamplat. 

Trei lucruri mi se par importante de retinut din aceasta intamplare. Primul: convingerile pot fi contrazise de realitate. Eram convins ca pestii sunt in alta parte. Nu-mi trecea prin cap ca as putea avea zeci de crapi chiar deasupra monturilor mele. Al doilea: tehnologia ne ofera informatii valoroase. Atat de sigur eram ca n-am peste in fata, incat, daca as fi fost singur pe balta, i-as fi cautat cu sonarul peste tot. Doar ca, stand aproape de suprafata, oricum nu ar fi aparut pe ecran. Fara drona nu as vazut pestii. Al treilea: localizarea nu este doar in plan orizontal, ci si pe verticala. Din punctul meu de vedere, adancimea este mai importanta decat tipul substratului. Dovada este o alta partida, tot pe A7, in mijlocul verii, cu cativa ani inaintea partidei cu drona. Cu doua lansete pescuiam pe substrat, pe locuri "consacrate". Cu celelalte doua la Zig Rig, la 70-80m distanta, in zona cea mai adanca a standului. O lanseta avea carligul la 1,5-2m de substrat, cealalta la 2,5-3m. Din comoditate, ambele lansete erau la aceeasi distanta fata de mal si vreo 20m intre ele, ca sa pot lansa alternativ, cu firul prins in clips, cate un Spomb pe fiecare, pentru a intretine "norul" care sa creeze atractie in zona.