SEMNALUL DE HRANA

Avand in minte acest scenariu, sa vedem ce se intampla cu doua tipuri diferite de nada. Sa luam intai un mix pe baza de ingrediente cu valoare nutritiva scazuta, cum ar fi malaiul si grisul. Ambele sunt ieftine si pot fi folosite eficient ca „platforma" pentru diversi atractanti. Intrebarea este ce se intampla dupa ce acesti atractanti au iesit din nada complet? Nu se mai intampla nimic, pentru ca nici malaiul nici grisul nu au un semnal nutritiv pe care sa il transmita crapului. Si, mai ales, nici nu au o valoare nutritiva pe care crapul sa o aprecieze dupa ce s-a hranit cu un boilies facut din malai cu gris. Sa ne uitam acum care este situatia in cazul unui boilies nutritiv tipic, care contine doze adecvate de proteine de peste, atat solubile, cat si insolubile, cu ajutorul carora timpul de desfacere poate fi controlat. Toti atractantii adaugati se vor dipersa la fel ca si la celalalt boilies, dar marea diferenta este ca - dupa ce acesti atractanti s-au spalat - boiliesul va continua sa emita semnale de hrana datorita ingredientelor bogate in proteine, care incep acum sa se descompuna. Cum pestele are receptori de gust si miros foarte eficienti, este logic sa presupunem ca poate detecta aceste semnale la fel cum detecteaza semnalele emise de hrana lui naturala (cu un termen tehnic, chemoreceptie prin ionizare). Cand spunem „proteina", ne referim la un lant complex de aminoacizi. Larvele de chironomide, melcii, racii, crustaceele - toate astea sunt organisme compuse din aminoacizi. Mai simplu spus, elementele nutritive din nada ii transmit pestelui un semnal comparabil (asemanator sau similar) cu semnalul pe care i-l transmite hrana naturala. Dintr-o data, intelegem de ce o nada nutritiva emite si o atractie instantanee pentru crap, pe langa faptul ca are beneficii pe termen lung.

Acesta este doar unul dintre motivele pentru care, personal, am mai multa incredere in nadele cu valoare nutritiva ridicata. Nu e vorba doar despre capacitatea lor de a prinde peste pe termen lung, ci si despre faptul ca reprezinta o sursa de hrana care atrage pestele din momentul in care ajung in apa. Dupa parerea mea, sunt o nada mult mai avantajoasa decat nada cu valoare nutritiva scazuta, care nu e decat un vehicul pentru atractantii pe care ii contine.

Fara indoiala ca se pot da contra-argumente. In fond, de ce sa folosim proteine complexe cand ne ajunge si o aluna tigrata sau o bila ready-made ieftina? Nu neg succesul nadelor cu valoare nutritiva scazuta, este cert ca si ele prind peste, dar am vazut atatea situatii in care o nada nutritiva de calitate a surclasat nadele cu valoare nutritiva scazuta, chiar in conditiile in care era folosita in cantitati mai mici. Cum spuneam, apele care ma intereseaza in momentul de fata sunt de regula lacuri bogate in hrana naturala si cu peste putin, dar mare. Sunt departe de a fi usoare si de asta este esential sa am incredere 100% in nada. Strategia mea se bazeaza pe trei aspecte esentiale: (1) observatie/localizare, (2) nada cu valoare nutritiva ridicata, (3) nadire corecta.