GEOGRAFIA SECTOARELOR

Vlad Pavlovici: Stiam ca lacul are o suprafata in jur de 20 de hectare, dar inteleg ca e ceva mai mare? 

Madalin Barnea: Da, in total sunt in jur de 30 de hectare. Sectorul A, care are forma de potcoava, are 7,5 hectare. Aici standurile de pescuit sunt amplasate in centru, pe o penisula. Se pescuieste in evantai, fiecare pescar da pe alta directie. E un sector cu multa vegetatie atat pe zona peninsulei, cat si cea mai mare parte a malurilor opuse. Exista sute de copaci - plopi, salcii pletoase, paduri de salcami. Sectorul este impartit in sapte zone de pescuit. Numarul maxim de pescari care pot pescui la crap in acelasi timp este de sapte, desi sunt amenajate 11 standuri, numerotate A1-A11. Standurile care ofera cea mai buna perspectiva asupra sectorului A sunt A1, A2, A4, A6, A7, A8 si A9. Celelalte standuri nu pot fi ocupate decat in situatia in care doi pescari vor sa stea pe standuri vecine. Adancimea apei variaza intre 1m si 5 m. Substratul este denivelat in multe locuri, cu structuri pe mijlocul apei si cu praguri uneori succesive langa maluri. Malurile sunt spectaculos desenate, cu golfuri si promontorii acoperite cu stuf, ale caror "platouri continentale" sunt locuri fierbinti. Foarte interesante sunt si salciile aplecate patru, cinci metri deasupra apei, formand locuri umbroase. Sub coroana lor, se prinde bine. Fundul apei e tare, format in mare parte din piatra si nisip. E un substrat curat, fara agataturi. Pietrele din apa sunt frecvent tapetate cu colonii de scoici fixe.

Vlad Pavlovici: Desi a facut multa vreme corp comun cu sectorul A, sectorul B tinde sa se deosebeasca in multe privinte - topografie, claritate a apei, vegetatie...  

Madalin Barnea: Da, sectoarele sunt diferite si se pescuiesc diferit. Sectorul B e de trei ori mai mare ca suprafata, are 23 de hectare. Pe mijloc, exista doua insule mari, superbe, brodate cu mici golfuri si draperii de stuf. Ambele sunt impadurite si poarta numele copacilor plantati pe ele - insula salcamilor si insula plopilor. Sunt structuri magnetice pentru peste si pentru pescari. Cei mai mari crapi din sectorul B au fost prinsi in marginea acestor insule. Pe sectorul B, se pescuieste deocamdata pe doua maluri, pe care sunt opt standuri, numerotate B1-B8. Adancimea variaza intre 1m si 5,5m. Adancimea maxima este mai mare decat pe sectorul A, dar adancimea medie e mai mica. Substratul e format in general din nisip si piatra. Coloniile de scoici fixe, Dreissena, sunt prezente si aici. Diferenta majora fata de sectorul A este prezenta bradisului pe aproximativ 80 % din sectorul B, bradis care creste pana la adancimi de aproximativ 2-2,5m, iar vara ajunge la suprafata. In bradis, se poate pescui numai cu barca si trebui sa gasesti luminisuri curate, unde sa poti pune montura fara riscul de a se incurca. Luminisurile sunt prea mici ca sa le vezi de pe mal, le vezi numai cand ajungi cu barca deasupra lor.

Vlad Pavlovici: Ce se intampla cu celelalte doua maluri ale sectorului B? 

Madalin Barnea: Celelalte doua maluri speram sa fie amenajate pentru pescuit din 2015. Pana la sfarsitul acestui an, ar trebui sa se incheie extractia balastului, dupa care malurile vor fi taluzate, se vor construi drumuri de acces si standuri de pescuit si se vor planta sute de arbori. In primavara lui 2015, daca lucrurile merg conform planificarii, lacul ar trebui sa poata fi pescuit pe toata suprafata lui.