IMPORTANTA NADEI

La partidele din strainatate (n.trad. Tim Paisley se refera aici la partidele facute de pescarii englezi in Franta, deci un pescuit pe lacuri aflate la mare distanta si considerate usoare), esti foarte tentat sa te bazezi pe nade cu valoare nutritiva scazuta, dar atractie ridicata, alese de obicei in functie de trei considerente principale:

(1) Cost. Vreau sa iau o basculanta de nada, ca atare trebuie sa fie ieftina ca braga (si la fel de nutritiva!).

(2) Confort. Urmeaza sa stau o saptamana pe malul apei, deci am nevoie de o nada care sa reziste, cu conservanti, iar din punctul de vedere al crapului, sa nu expire prea repede. (Rationament pe jumatate logic, pe jumatate discutabil - intrebarea este daca o astfel de nada prinde crap mare!)

(3) Pescuiesc dupa crapi naivi, care mananca tot ce le dai. Orice nada si orice montura sunt bune. (Rationament complet gresit.)

Astfel de argumente ar fi putut avea o anumita valoare in urma cu 20 de ani sau, mai recent, pe ape supuse la presiune mai mica, insa cei mai multi dintre noi dam in general dupa crapi cunoscuti si intens pescuiti. Capturile anterioare si presiunea crescanda fac ca pestele sa devina mai selectiv in materie de nada, nadire si prezentare. Da, mai sunt si pesti prosti, dar tind sa apara fie in lacurile mici si suprapopulate, fie in cele mari si putin pescuite. Cei mai multi dintre noi mergem pe lacuri in care presiunea pescarilor a facut pestele tot mai greu de prins. Vrem sa prindem ceva care sa merite efortul, timpul e limitat, iar conditiile sunt si ele dezavantajoase (posibilitatea de a-ti alege vadul e mica). Pe multe ape, fiecare aspect al strategiei trebuie rafinat in extrem, pentru a-ti mari sansele de la bun inceput.

Pastrarea unei nade de calitate in cele mai bune conditii este evident o problema la partidele din strainatate, dar in situatia in care nu ai la dispozitie un congelator - la ora actuala, multe lacuri ofera spatiu de congelare clientilor - poti avea toata increderea in boiliesurile deshidratate. Multa vreme, am evitat boiliesurile deshidratate, dar acum nu numai ca m-am impacat cu ele, dar am descoperit ca au cateva avantaje majore! Boiliesurile deshidratate rezista la nesfarsit. Daca vrei sa le transformi intr-o nada obisnuita, le hidratezi pe balta cu un atractant lichid. Apoi, sunt crocante, ceea ce constituie un avantaj in cazul nadirii extinse: „crantanirea" lor intre dintii crapului e ca un telefon fara fir, care anunta zona de hranire creata. Sunt si foarte tari, ceea ce le face sa reziste la asaltul racilor si somnilor pitici mai mult decat boiliesurile decongelate. Am prins crapi enormi cu boiliesuri deshidratate, unul dintre ei fiind un crap-oglinda de 25 de kilograme, la Sarulesti, chiar in prima noapte in care am dat cu Trigga in forma uscata - si cred ca pestele nu facuse cunostinta cu boiliesurile Trigga deshidratate pana atunci.