TEHNOLOGIA SONARULUI

Sonarul este unul dintre cele mai tehnologizate echipamente din arsenalul pesarului de crap. In functie de modelul de sonar folosit, modurile de afisare disponibile si multitudinea setarilor ne pot descuraja. Pentru o interpretare corecta a ceea ce vedem pe ecran, este nevoie de o perioada de acomodare si o cat mai buna intelegere a felului in care functioneaza sonarul. In pescuitul la crap, sonarul este folosit pe de o parte pentru a identifica structurile si tipul substratului si pe de alta parte pentru a identifica pestii sau alte obiecte aflate in coloana de apa. De aceea unele sonare sunt denumite Fish Finder (in traducere literala: instrument de cautare a pestelui). Totodata, daca este prevazut cu modul GPS, sonarul este de ajutor in marcarea punctelor de interes - prag, groapa, platou, buturuga, substrat tare etc. - si navigarea catre acestea. Un alt parametru util este temperatura apei masurata la nivelul sondei sonarului.

In functie de marca si modelul sonarului pe care il folosim, vizualizarea a ceea ce se afla sub barca poate fi "clasica" (numita Sonar View, 2D sau pur si simplu Sonar), Down Imaging (DI), care prezinta o vedere de sub barca, sau Side Imaging (SI), care prezinta o vedere in partile laterale ale barcii. Acestea sunt denumirile intalnite la produsele Humminbird. Precizez de la bun inceput ca desi in cele ce urmeaza apar imagini cu capturi de ecran din sonarul Humminbird HELIX 7 CHIRP SI GPS G2 pe care il utilizez, articolul de fata nu este o recenzie a acestui produs. Tehnologiile Down Imaging si Side Imaging se regasesc sub alte nume si la alti producatori. De exemplu, la modelele Lowrance, Down Imaging este DownScan Imaging, iar Side Imaging este StructureScan. Totodata, exista modele mai performante din gama echipamentelor profesionale care ofera si alte moduri de vizualizare, cum ar fi vizualizarea la 360 de grade. In plus, datele inregistrate de sonar pot fi importate si procesate in aplicatii specializate in cartografiere si harti batimetrice, avand inclusiv posibilitatea vizualizarii tridimensionale a substratului.

Celor care sunt tentati sa treaca direct la sectiunile despre interpretarea celor afisate pe ecranul sonarului le recomand sa parcurga si paginile care urmeaza pentru ca asta ii va ajuta sa inteleaga - daca nu stiu deja - cum functioneaza sonarul. Sonarul se compune la nivel minimal din afisaj (unitatea principala) si sonda acustica sau traductor (transducer in limba engleza) care sunt interconectate printr-un cablu. Exista si modele la care comunicarea intre sonda si afisaj se face fara fir (wireless), pe post de afisaj putand fi folosit un telefon mobil sau tableta. Sonda are dublu rol. Atat de emitator, cat si de receptor. Emite in pulsuri sunete cu diferite frecvente, de la zeci de kHz la sute de kHz si chiar MHz pentru sonarele de ultima generatie. In momentul in care sunetul intalneste un obstacol, cum ar fi substratul sau un obiect aflat in suspensie in coloana de apa, unda se reflecta si ajunge inapoi la sonda, unde este captata de receptorul acesteia. Viteza sunetului fiind constanta in apa (in jur de 1.500 m/s, cam de 4,3 mai mare decat in aer), in functie de durata dintre momentul emiterii si receptionarii semnalului, se poate calcula cu precizie distanta la care se afla obiectul respectiv. Un alt parametru pe care il masoara receptorul sondei este puterea semnalului receptionat. Toate aceste informatii sunt transmise in timp real afisajului care le reprezinta vizual pe ecran.