CARLIGE SI PLUMBI

Crezi ca marimea carligului are vreo importanta pentru eficienta monturii? Iti plac carligele mari sau mici? Sau esti si tu adeptul carligelor preferate de majoritatea pescarilor din Anglia - numarul 6?

Mike Willmott: Aici depinde de tipul si marimea momelii si de specificul apei pe care pescuiesc. Pentru mine, totul tine de context. Pot sa folosesc un carlig numarul 4 gros in carne daca dau cu boiliesuri de 20mm pe un lac cu agatatura si cu crapi mari, dar in niciun caz n-as folosi acelasi carlig daca as da cu o boaba de porumb pe apa libera! In principiu, incerc sa pun cel mai mic carlig cu care cred ca pot sa fac fata in contextul in care pescuiesc. In plus, trebuie avut in vedere ca greutatea carligului poate fi contracarata prin folosirea unor momeli usoare, critic echilibrate.

Cat de grei sunt plumbii cu care lucrezi? Ti se pare mai avantajos sa dai cu plumbi foarte usori sau, dimpotriva, cu plumbi foarte grei, de 5oz (140g) sau mai mari?

Mike Willmott: In ultimul an, am folosit frecvent plumbi de 4oz (113g), dar asta pentru ca in general am pescuit la distante de peste 120m si aveam nevoie sa pot arunca departe. Pe ape mici, unde se impune o abordare discreta, prefer sa dau cu plumbi de aproximativ 1,5oz (42g), mai ales daca locul e malos sau cu multa vegetatie sau daca vreau ca plumbul sa nu faca zgomot la impactul cu apa. Dupa parerea mea, pestele poate sa recunoasca imediat zgomotul plumbilor care cad in apa. Daca plumbii foarte usori afecteaza mecanica monturii, in sensul ca pestele nu se inteapa si poate sa scuipe carligul pentru ca plumbul nu e suficient de greu, atunci trec la plumbi mai grei, mergand pana la 5oz (140g) ca sa vad daca asta poate sa rezolve problema.

Crezi ca pestele e in stare sa observe plumbul si sa evite momeala din cauza lui? Te preocupa camuflajul plumbului in raport cu substratul?

Mike Willmott: Daca pescuiesc pe o apa inchisa la culoare, tulbure, sau intr-o zona cu mal sau cu vegetatie, nu m-ar deranja nici daca as avea un plumb galben cu picatele roz! In schimb, daca pescuiesc pe o apa limpede si pe un substrat curat, cum ar fi pietris, atunci devin paranoic in privinta camuflajului si, de multe ori, iau mostre de pietris si incerc sa-mi fac plumbii sa semene cat mai bine, ca aspect si culoare, cu substratul. Le fac poze in apa de langa mal, pe o zona cu pietris, si il rog pe cel care imi toarna plumbii sa-i vopseasca intr-o culoare cat mai apropiata.