LACURILE SUBALPINE

CarpOnline: Cum ai ajuns sa pescuiesti pe lacurile subalpine?

Luigi Litvinenco: Din cauza serviciului, a trebuit sa ma mut si am ajuns langa lacurile mari din nord. Abia asteptam sa pescuiesc pe ele. Am facut intai cateva plimbari pe lacul care era mai aproape de casa si mi-am dat seama ca locurile de pescuit sunt putine. Nu vedeam corturi, nu stiam daca se poate pescui la crap. La prima partida, am atacat un golf cu o adancime medie de 6m, plin de stuf pe margini. Am crezut ca acolo era paradisul. Dupa cateva iesiri, mi-am dat seama ca ma inselasem crunt. Nu pescuiam atat de des ca pe Pad, iar in primul an am avut patru, cinci partide fara o captura. Lacul ramanea o enigma. Avand o suprafata de 14km patrati, nu stiam unde si cum sa incep.

Zonele pe care statusem initial aveau apa mare, mergand pana la 8-9m in anumite locuri. Cercetand celalalt capat al locului, am constatat ca apa e mult mai mica. Din prima partida aici, am avut o trasatura, dar am pierdut pestele intr-un pat de iarba. Sansele de a-l scoate de pe mal, fara barca, erau mici. M-am bucurat insa ca gasisem pestele si nu-mi ramanea decat sa-mi cumpar o barca si sa incep o noua aventura. Barca si sonarul au schimbat totul. Avand posibilitatea de a planta, puteam sa caut diferite adancimi si sa inteleg preferintele pestelui in functie de adancime, anotimp si structurile de pe fundul apei.

Am abordat intre timp si celalalt lac mare, subalpin din zona si avut imediat rezultate satisfacatoare, cu o medie foarte ridicata a capturilor, in jur de 15-16kg. Am stat pe lacul asta doua sezoane, reusind sa-mi depasesc recordul personal cu un comun de 23,5kg, plus multi alti crapi de 18-20kg, dar gandul meu ramanea la primul lac, care era mai greu de invins, asa ca pana la urma m-am intors pe el. Era vara si malurile erau invadate de o iarba inalta, care facea pescuitul foarte greu. Trebuie sa-mi fac un culoar ca sa pot iesi cu barca pe apa. Am inceput sa prind peste cu o medie buna, dar iarba complica lucrurile, pentru ca firele treceau pe deasupra ei si, cand tragea pestele, firul se ingropa in iarba. Pana reuseam sa descurcam firul si sa ajungem la peste, multi pesti se pierdeau. Asa ca am facut niste bete lungi pe care puneam firul, ca sa nu se ingroape. Alta adaptare la situatie a fost ca trebuia sa folosim back leads, plumbi secundari, ca sa scufund firul langa zona de iarba si sa nu-l luam pe elice, dar nu back leads obisnuiti, ci unii pe care i-am inventat, cu o piatra si o sarma subtire. Sarma se indreapta in momentul in care ai trasatura si elibereaza firul. Economic si eficient.