KORMA SAU VINDALOO

Cat "traieste" boiliesul pe care il folosesti? Pentru multi pescari de crap, asta este o intrebare care nelinisteste. Cati crapi dintr-o apa se pot prinde la un anumit boilies, inainte ca boiliesul sa inceapa sa-si piarda eficacitatea, inainte sa expire, cum se spune in limbajul crapist. Exista un numar de variabile care fac ca raspunsul la aceasta intrebare simpla sa fie dificil. In acest articol, vreau sa povestesc cateva experiente si sa enunt cateva principii generale, pe baza carora fiecare sa aprecieze singur care este durata de viata a boiliesurilor lui.

Primul principiu este elementar si sta la baza discutiei care urmeaza. Pe o scara valorica a boiliesurilor, avem doua extreme - la un capat se afla boiliesurile cu valoare nutritiva ridicata si continut scazut sau moderat de atractanti (N.trad. Tim Paisley se refera la atractantii sintetici, cum ar fi aromele sau indulcitorii), iar la celalalt capat, boiliesurile cu valoare nutritiva scazuta si nivel de atractanti ridicat. Prima categorie de boiliesuri este conceputa pentru a avea succes pe termen mediu si lung, cu conditia sa faci o campanie de nadire preliminara si apoi sa nadesti sistematic. Astfel de boiliesuri sunt formulate ca surse de hrana, iar atractantii raman la un nivel scazut pentru a nu afecta valoarea nutritiva a boiliesurilor, tulburand in vreun fel sistemul digestiv al crapului.

Facand o comparatie cu alimentatia umana, carnea de pui inseamna hrana, puiul cu sos korma este o mancare usor condimentata, pe care majoritatea oamenilor o pot manca fara probleme, iar puiul cu sos vindaloo este o mancare foarte picanta, pe care numai putini oameni, din cati cunosc eu, sunt in stare sa o manance - si nici lor nu le face prea bine! (n.trad. Korma, Tika Massala si Vindaloo sunt sosuri de origine indiana, foarte populare in Anglia.) O cura de carne de pui imi face bine si imi face placere. Mananc uneori pui korma sau pui tika massala. Nu ma ating niciodata de pui vindaloo.